
O afacere cu dragoste
Familia Oană, din Uroi, şi-a făcut fermă de chinchila în urmă cu doi ani. Acum, aceasta e cea mai mare din judeţ. "Le-am adus de la Timişoara, de la o fermă. Am cumpărat 21 de familii, adică 126 de animale. Le-am cumpărat cu cuşti şi tot ce trebuie", spune Sorin Oană. O familie era formată atunci din cinci femele şi un mascul şi costa 900 de euro. "Preţul ei este acum de 1.100 de euro", afirmă bărbatul. Între timp, animalele din ferma familiei Oană s-au înmulţit considerabil. "Aş fi avut acum peste 400, dar am vândut din pui", spune Sorin Oană. Pentru blană sunt cumpăraţi puii, între cinci şi opt luni, care ajung la o greutate de aproximativ 500 de grame. Chinchilele au nevoie de multă atenţie şi dragoste. Ele nu trebuie să fie stresate şi au mare nevoie de linişte pentru că altfel se pot îmbolnăvi sau muri, iar afacerea se duce de râpă.
Profitul vine după cel puţin trei ani
Animalele sunt vândute unei firme din Ungaria, cu care crescătorii de la Uroi au semnat un contract pe 10 ani. "E bine că avem piaţa de desfacere asigurată. Tot de la unguri comandăm şi mâncarea, nişte concentrate speciale pentru chinchila", spune Sorin Oană. Preţul unui pui poate ajunge până la 80 de euro, în funcţie de calitatea blănii. Cel mai bun preţ pe care familia Oană l-a primit pentru un pui de chinchila a fost 50 de euro. Investiţia lor nu a fost încă amortizată, dar crescătorii sunt încrezători. "Deocamdată, scopul nostru este să formăm noi familii, nu să vindem animale. Oricum, profitul vine abia după trei ani", susţine Oană.
A renunţat din cauza firmei maghiare
Emilian Nicolae, hunedoreanul care a avut, până anul trecut, cea mai mare fermă de chinchila din judeţ a renunţat la afacere. "Le-am vândut pentru că nu mai renta. Firma din Ungaria cu care aveam contract a scăzut mult preţul de achiziţie al animalelor - de la 58 la 36 de euro - şi a crescut preţul la furaje. Apoi, ne-a interzis să cumpărăm furaje din altă parte. După ce am întrerupt contractul cu maghiarii, am găsit o piaţă de desfacere în Maroc, însă firma de acolo nu primea mai puţin de 60-70.000 de piei de chinchila. Era prea mult pentru mine şi trebuia să mă asociez cu alţi crescători, dar era complicat, aşa că am renunţat", explică Emilian Nicolae.
