Cetatea Orăştiei iese din asfalt

2  0  0  0 

PUNERE ÎN VALOARE. Ruinele turnului de la poarta de acces în cetate vor fi valorificate pentru turişti

Turnul din zona porţii de acces în cetatea Orăştiei a ieşit la iveală, din asfalt, în timp ce se lucra la amenajarea unei străzi din localitate
Primele descoperiri arheologice făcute la Cetatea Orăştiei, după aproape zece ani, încep să iasă la iveală. Primăria Orăştie a demarat lucrări de amenajare a străzii Nicolae Bălcescu, din centrul vechi al Orăştiei, iar după câteva zile de la deschiderea şantierului pentru refacerea părţii carosabile şi a trotuarelor din zonă au fost descoperite urme ale zidului turnului din zona porţii de acces în Cetatea Orăştiei. Lucrările au loc în zona de protecţie a cetăţii şi au fost supravegheate  de specialiştii de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Arheologii de la muzeul devean au observat urmele edificiului istoric şi au făcut demersuri pentru a începe în aceste zile săpăturile arheologice în zonă.

Se urmăreşte punerea în valoare a descoperirii

"Un lucru foarte bun este că, după ce au fost analizate descoperirile, atât Primăria Orăştie, cât şi firma care face lucrările, au hotărât ca aceste ruine să fie marcate la nivelul de călcare al parcării din zonă, făcând ca textura şi culoarea diferită a pietrei să fie vizibilă. Tot acolo va fi amplasat un panou explicativ cu informaţii referitoare la Cetatea Orăştiei", spune cercetătorul ştiinţific Mihai Căstăian. Specialiştii estimează că turnul este o extindere a fortificaţiei care datează din prima jumătate a secolului al 16-lea. "Acum aşteptăm autorizaţia de săpătură, pentru a putea investiga pe de o parte adâncimea de afundare a zidurilor şi adâncimea şanţului de apă al cetăţii, care înconjura fortificaţia", continuă Mihai Căstăian. De asemenea, arheologii cred că au descoperit şi rampa de acces la podul mobil peste şanţul de apă al cetăţii, lucru care va lămuri şi situaţia accesului carosabil în cetatea Orăştiei. 

Cetatea, peste vremuri

Cetatea Orăştiei a apărut încă din primul mileniu de după Hristos. A fost o fortificaţie mai mică pe care migratorii maghiari au numit-o simplu "V ros" (oraş). Au venit apoi şi saşii, iar comunitatea formată la vestul vechiului Ţinut Crăiesc, guvernat de la Hermanstad (Sibiul de azi), şi-a dezvoltat fortificaţia în jurul bisericii ridicate în veacul al XlV-lea, în prezent reformată. Aceasta fusese proiectată să fie la fel de mare ca Biserica Neagră din Braşov. A avut iniţial şi un turn înalt de aproape 60 de metri, prăbuşit în secolul al 19-lea, în urma unui cutremur. A doua biserică a fost ridicată de saşi, pe la 1830, după ce maghiarii nu i-au mai primit în vecheiul lăcaş de cult. Ambele edificii au o importanţă istorică, culturală şi arhitecturală.

Ultimele săpături s-au făcut în 2000

O campanie de cercetări arheologice începută în 1992 şi finalizată în 2000 a scos la iveală un edificiu şi mai vechi: o rotondă (capela circulară) mai veche decƒt bisericile. Aceasta are o vechime de 1000 de ani şi era folosită doar de familiile nobiliare care dominau la acea vreme, ca influenţă, zona Orăştiei. Despre proprietari nu există deocamdată date certe. Fortificaţia din jurul celor trei edificii era destul de bine pusă la punct. Aici se retrăgeau localnicii din Orăştie pentru a se apăra de invaziile tătărilor şi, mai apoi, ale turcilor.

--------------------

"Zona unde s-a descoperit turnul este puţin investigată de arheologi, lucrările edilitare oferind şansa de a întregi informaţia ştiinţifică. E un prim pas în valorificarea turistică a monumentului"
Mihai Căstăian, cercetător ştiinţific